Mamei
De-atunci când tainic tu te-ai stins,
Pe suflet mi-ai lăsat, străină
O rană care nu se-alină
Decât când vii, colind, prin vis.
Și aș mai vrea, măcar în gând,
Cu tine să mai stau la masă,
Să îmi vorbești cu vocea-ți joasă,
Să mă privești în ochi, zâmbind.
Nădăjduiesc să simți, să știi
Că zilnic mă gândesc la tine,
Să nu rămâi în amintire,
Ușor la mine-n gând să vii.
Și chiar de locuiești pe-o stea,
Când cerul nopții strălucește,
Amărăciunea o-ndulcește,
Cobori ușor în mintea mea.
Autor: Croitoru Miruna